RÂSUL ȘI SĂNĂTATEA
Râsul este un fapt atât de serios încât i+a fost dedicată și o zi mondială. Știați că din 1998, prima duminică din luna mai este ziua mondială a râsului? Aceasta grație constatării medicului generalist indian Madan Kataria făcute pe pacienții săi: cei care erau mai veseli și râdeau mai mult se vindecau mai ușor! De atunci, cercetătorii au acordat o mai mare atenție acestui fapt, dovedind că râsul are un impact pozitiv asupra sănătății.
Râsul și exercițiile fizice
În timpul râsului, sunt solicitați mai mulți mușchi ai corpului. Numai la nivelul feței intervin 17 mușchi pentru a exprima zâmbetul. Iar în momentul izbucnirii în râs, participă în plus diafragma, mușchii laringelui și coardelor vocale, mușchii intercostali, mușchii abdominali, mușchii sfinctero+uretrali, mușchii umerilor și inima. Dacă râsul în hohote se prelungește, mușchii membrelor vor interveni și ei.
Acțiunile îndeplinite de mușchi sunt diferite în funcție de natura lor. Astfel, unii se relaxează, în vreme ce alții se contractă. Se formează un ansamblu, iar rezultatul ar fi comparabil cu un sport cum este joggingul, cu singura diferență că respectiva persoană nu se mișcă. Prin urmare, se poate spune că râsul echivalează cu un exercițiu fizic.
Râsul și respirația
Diafragma, foarte solicitată într+un hohot de râs, crește cantitatea de aer care intră în plămâni printr+o inspirație profundă, mărind+o în același timp pe aceea care iese din ei printr+o expirație profundă. Astfel, volumul de aer de rezervă este atât mărit, cât și reînnoit. Aceasta ar avea drept consecință o curățare și o debarasare a căilor aeriene superioare la care se adaugă o reînnoire a aerului (curățare în profunzime), pe scurt o dezintoxicare integrală a căilor respiratorii.
Se mai poate adăuga la aceasta, o prevenire și/sau reeducare a anumitor boli legate de respirație. De exemplu, emfizemul este o boală caracterizată printr-o diminuare a volumului rezervei de aer. Râsul mărește acest volum, fiind, așadar, considerat ca un mijloc de tratament pentru această boală.
Un alt exemplu, astmul: o criză de astm se manifestă printr-o contractare a căilor respiratorii; or, în timpul râsului, prin oscilația sistemului simpatic și parasimpatic, se produce o relaxare a mușchilor netezi ai bronhiilor (în timpul celei de+a doua faze a râsului, când domină sistemul parasimpatic), apoi o decontractare; în consecință, manifestările crizei se opresc, iar râsul vindecă, așadar, simptomele crizei de astm.
Râsul și digestia
Stimularea mușchilor abdominali și a diafragmei înseamnă favorizarea tranzitului intestinal. Izbucnind în râs, mișcarea diafragmei provoacă un ”brasaj” al tubului digestiv, contracții și masaje ale stomacului, precum și ale altor organe ale sistemului digestiv, conducând la o optimizare a mecanismului digestiei, o luptă împotriva constipației.
Poate să pară greu de crezut, dar râsul determină o creștere a secreției de salivă și sucuri digestive. Amestecată cu hrana pe care o mestecăm, saliva ajută la o mai ușoară alunecare a «bolului alimentar» în tubul digestiv.
Pe de altă parte, ea participă și la asimilarea de către organism a anumitor componente din alimente. Grație contracțiilor și relaxării mușchilor în timpul râsului, pancreasul este masat, iar producția sa de enzime, stimulată.
Același lucru și în cazul ficatului. Acest masaj are drept efect optimizarea producției bilei și astfel, eliminarea grăsimilor este mai bună. Iată de ce râsul este bun pentru a lupta împotriva colesterolului rău!
Râsul și durerea
Vi s-a întâmplat să vă fi fost rău cândva, iar cineva să vă fi făcut să râdeți, după care, ca printr+o minune, durerea să se fi atenuat?
Aceasta nu are de+a face cu o deturnare a atenției. Există și aici o explicație hormonală: secreția de endorfine și catecolamine prin intermediul râsului.
Endorfina este un hormon care diminuează durerea, în timp ce catecolaminele intră în procesul de luptă contra inflamațiilor (cauze ale durerii, în general). Conform cercetătorilor, un hohot de râs sau un râs ”prelungit”, de vreo 15 minute, ar reduce durerea cu 10% .
Acolo unde este durere există o tensiune musculară. În cazul râsului, această tensiune poate fi diminuată de către sistemul parasimpatic. Într+adevăr, acesta din urmă poate reduce respectiva tensiune musculară, făcând să dispară temporar durerea. Prin urmare, râsul permite diminuarea acestei dureri.
Râsul și stresul
Știați că există un hormon numit «hormonul fericirii» ? Acest hormon este endorfina. Ea provoacă acea senzație plăcută de bine. Grație râsului, producția de endorfină crește: corpul este liniștit, producția de cortizol și de adrenalină, diminuată (hormonii stresului).
În plus, balansul sistemului simpatic și parasimpatic are un impact asupra organismului: inima bate mai încet, vasele sanguine sunt relaxate, iar mușchii, mai destinși, pe scurt persoana se simte bine.
Acest lucru poate fi, de asemenea, benefic pentru a evita accidentele cardio-vasculare. În fine, râsul reduce stresul, deoarece ne permite să ne eliberăm de angoase, de presiuni și de griji.
Râsul și inima
Conform unor cercetări efectuate la Universitatea din Maryland, râsul fortifică inima la fel ca un jogging. El permite ameliorarea supleței musculare. Astfel, când râdem, frecvența cardiacă crește într+o primă fază pentru a se reduce sub normal (inima sportivului) și diminuând presiunile inimii. De asemenea, grație râsului, sângele este mai oxigenat și circulă mai bine, ceea ce împiedică formarea cheagurilor sanguine.
Râsul și somnul
Așa cum s+a menționat mai sus, râsul alungă anxietățile, neliniștile și, în plus, facilitează digestia. Toate aceste stări contribuie la facilitarea secreției de serotonină. hormon cu rol important în reglarea somnului. Faza de veghe și cea de somn sunt strâns legate între ele: prelungirea trezirii este somnul. În cazul unui hohot de râs, corpul trece în stare de trezie. După starea de veghe urmează cea de somn. Iată de ce, după ce am petrecut o zi râzând sănătos, corpul este pregătit să treacă în starea de somn pentru a se reface, dormind astfel mai bine.
Râsul și imunitatea
Trei motive fac ca râsul să fie bun pentru sistemul imunitar:
1) favorizează limfocitele în caz de infecție la nivelul căilor respiratorii prin creșterea ventilației;
2) reduce stresul și, în consecință, întărește imunitatea, întârziind îmbătrânirea organismului;
3) favorizează buna dispoziție și optimismul în fața diferitelor evenimente, ceea ce susține imunitatea.
Râsul și activitatea intelectuală
În fine, râsul și autoderiziunea reduc teama de eșec, de a face greșeli. Astfel, persoana nu riscă să se autocenzureze și va fi mai destinsă, mai relaxată pentru a putea învăța. Deoarece râsul mărește producția ”hormonului fericirii”, el diminuează, așadar, stresul și anxietatea față de necunoscut. În plus, râsul eliberează hormonii ”treziei” (catecolaminele) care ne ajută, după ”o porție bună de râs”, să ne fie mai ușor să ne concentrăm.
