Avem tendința să minimalizăm importanța conversației sau a unei discuții libere cu copilul, însă acest lucru atât de simplu și la îndemână pe care îl avem poate schimba mult traiectoria unui copil în procesul dobândirii și evoluției limbajului.
Îmi vin în terapie mulți copii care nu au parte de stimularea corespunzătoare în primii ani de viață chiar și la un lucru atât de ușor și de familiar cum este o conversație. Părinții nu comunică suficient cu copiii lor. Au impresia că ai lor copii fie:
- sunt prea mici și sunt, însă asta nu înseamnă că nu avem ce să vorbim cu ei,
- nu înțeleg. Din fericire, s-a demonstrat științific că al nostru creier are potențial pentru a învăța și a înțelege limbajul, înainte să existe un control muscular coordonat necesar pentru vorbire.
Acest potențial nu depinde de capacitatea sugarului de a vorbi, de exemplu. Încă din perioada fetală, cercetările au demonstrat capacitatea creierului de a descărca și a obține informații legate de mediu prin intermediul mecanismelor de percepție senzorială ale sistemului nervos.
Patricia Kuhl de la Universitatea din Washington a demonstrat că pentru a învăța limba, în mod eficient, sugarii au nevoie de adulți, în preajma lor, cu care să comunice.
Nu există nici un înlocuitor pentru părinți la fel de eficient pentru copiii lor.
În acest sens, Kuhl a făcut un studiu în care bebeluși de doar 9 luni au fost expuși la limba mandarină. Menționez că bebelușii proveneau din familii vorbitoare de limba engleză. Bebelușii au fost împărțiți pe 3 grupe:
- prima grupă a interacționat cu tutori vorbitori nativi de limba chineză care s-au jucat cu ei și le-au citit,
- a doua grupă a urmărit o prezentare video cu aceeași tutori,
- a treia grupă a avut acces doar la banda audio.
Cercetarea a avut loc pe o perioadă de douăsprezece sesiuni, apoi le-a fost testată copiilor capacitatea de a discerne între sunete similare în mandarină, din punct de vedere fonetic, iar rezultatele au fost următoarele:
- copiii expuși la limba mandarină și care au avut parte de interacțiune umană au putut face diferența între sunete exact ca niște nativi,
- copiii expuși doar la prezentarea video sau audio nu au învățat nimic.
Concluzia acestui studiu și a altora similare este aceeași: conversația sau dialogul mediat de interacțiune umană influențează enorm dezvoltarea lingvistică, cognitivă și emoțională.
*Fiecare părinte are capacitatea de a dezvolta creierul copiilor săi și de a avea un impact semnificativ asupra viitorului acestora* spunea Suskind , în 2013. Lucru foarte adevărat pentru că un copil îl aude prima dată pe adultul din preajma sa aka părintele cum comunică, ce expresii folosește, ce fel de limbaj folosește și tot cu el interacționează cel mai mult, părintele fiind persoana de care copilul este cel mai strâns legat emoțional, energetic, fizic și alături de care petrece cel mai mult timp.
Este necesar ca părintele să conștientizeze rolul de model lingvistic pe care îl are în viața copilului sau copiilor săi. Vrem, nu vrem, modelul părintelui se imprimă în subconștientul copilului, apoi se va reflecta în propriul mod de comunicare. Și o să aduc un exemplu personal, în discuție, căci autodezvăluirea este o metodă în psihoterapie, cea de-a doua specializare pe care o am și sper să vă folosească. Mama mea vorbește foarte repede și mult, iar tatăl meu avea tendința să vorbească în dodii, cum îmi place mie să spun, adică cu subînțelesuri, fără să-și termine ideea sau propoziția, trebuind să ghicești ce voia să spună, fie binecuvântat sus în ceruri, unde e plecat de 2 ani de zile. Închipuiți-vă ce mixtură a ieșit din cele două modele parentale că încă mă lupt să le depășesc.
Ceea ce se imprimă în primii ani de viață este foarte important de aceea este necesar să se ajungă la specialist cât mai repede posibil. E bine să ignorați sfaturile din popor de genul: *Lasă că poate o să-și dea el/ea drumul la vorbire mai târziu*, *E prea mic*, *și eu(unul din părinți) am vorbit greu* etc. Oferă-i o șansă mai bună copilului tău decât ai avut tu căci în timpurile prezente sunt disponibile resurse diverse și multiple, iar scuzele de genul celor enumerate în acest articol sunt depășite de mulți ani de știință. Mediul este mai important decât genele așă că dă-i voie copilului tău să aibă un viitor în care să fie fericit, liniștit, sănătos și împlinit.
În primii 7 ani de viață, creierul copilului se află în undele delta și teta. Aceste frecvențe electromagnetice specifice dezvoltării fiziologice a creierului au fost studiate de neuroștiințe. De la 0 până la 2 ani creierul uman funcționează la cele mai joase frecvențe, cuprinse între 0,5 și 4 Hz, și anume undele delta. Acestea sunt specifice stării de somn. În primii 2 ani de viață, informațiile din exterior pătrund în creier cu ușurință, fără prelucrare sau analiză, fără gândire critică sau judecată, ele doar se imprimă la nivel de subconștient.
Între 2 și 7 ani, creierul uman funcționează la frecvențe un pic mai ridicate specifice undelor teta, între 4 și 7 Hz. Undele teta sunt specifice stării dintre somn și veghe. În perioada specifică undelor teta, copiii vor acționa ca în transă, fiind foarte conectați la universul lor interior. Trăiesc mult în imaginație, manifestând creativitate și bazându-se foarte mult pe intuiție și instincte, fără să reflecte asupra a ceea ce li se întâmplă, a modului cum acționează sau a felului în care gândesc. În această perioadă au tendința să accepte de bun tot ce li se spune de către adulți.
V-am expus toate aceste noțiuni științifice ca să puteți înțelege de ce este necesar să fim atenți cum ne comportăm și cum comunicăm cu copiii în primii 7 ani de viață și de ce este important să lucrăm la noi înșine, adulții, pentru a deveni o variantă mai bună a noastră atât pentru noi, cât și pentru copiii nostri căci oricum ei ne vor imita inconștient.
Așă că, discutați în variante multiple cu copiii dvs, în fiecare zi, folosindu-vă de orice prilej pentru a-i dezvolta vocabularul și înțelegerea:
- când se trezește,
- în timpul rutinei de dimineață,
- când pregătiți masa,
- când mergeți pe drum spre grădiniță sau școală,
- când sunteți în parc,
- când mergeți spre casă,
- când mergeți la cumpărături etc.
În cursul acestor discuții, aveți ocazia să:
- numărați obiecte,
- repetați culori,
- învățați cuvinte și noțiuni noi,
- îi oferiți ocazia de a-și alege hainele și a discuta despre ce se poate purta în anumite ocazii în funcție de momentele zilei, vreme, ocazie, anotimp,
- vă cunoașteți enumerând fiecare preferințele personale,
- vorbiți de emoții și stări,
- vorbiți despre ce a visat etc.
Este necesar să existe un dialog și să-l implicați activ pe copil în discuție, nu doar să-i vorbiți dvs. lui/ei. Un alt lucru pe care puteți să-l faceți este să vorbiți cu cei din jur așa cum v-ați dori să vorbească și copilul dvs. El vă va auzi mereu și își va însuși modelul dvs., oricare ar fi acesta. Alege să fii un model lingvistic bun de urmat!
